Despre

Școala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii

Despre

Motto: „Un copil, un profesor, un stilou și o carte pot schimba lumea.

Educația este singura soluție.” (Malala Yusafzai)

Viziunea	Misiunea
Școala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii oferă tuturor elevilor accesul la o educație de calitate, având ca scop formarea unor absolvenți bine informați și educați ce se vor putea adapta ușor la cerințele vieții sociale, cu valori morale bine întipărite. Dezvoltarea personală a fiecărui individ trece prin educație și cultură.	Școala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii urmărește potenţarea prestigiului instituției în comunitate, în spiritul și tradițiile școlii, oferind tuturor elevilor acces cu șanse egale la o educație de calitate, într-un cadru adecvat formării și dezvoltării deprinderilor și capacităților necesare continuării studiilor.

Vezi imaginea de pe holul școlii. Click »

Școala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii se află în județul Bacău, în comuna Gura Văii, la doar 8 km de municipiul Onești. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii oferă tuturor elevilor accesul la o educaţie de calitate. Școala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii este formată din trei structuri, fiecare având câte trei niveluri preșcolar, primar și gimnazial la care sunt înscriși copiii comunei Gura Văii.

Comuna Gura Văii este situată în partea de SV a judeţului Bacău, în extremitatea sudică a Subcarpaților Moldovei, la contactul dintre Culmea Pietricica și Culoarul Trotușului, beneficiind astfel de o așezare fizico-geografică și geologică destul de favorabilă.
Comuna Gura Văii are o suprafață de 71,40 kmp ( 7140 ha ) şi este cuprinsă între paralelele de 46° 14’ şi 46° 21’ latitudine nordică şi meridianele de 26°48’ şi 26°51’ longitudine estică.
De formă aproximativ dreptunghiulară pe direcţia nord-sud, se învecinează la N cu teritoriul comunei Răcăciuni, spre S cu teritoriul municipiului Oneşti şi comuna Ştefan cel Mare, spre E cu teritoriul comunelor: Valea Seacă, Orbeni, Parava şi Răcăciuni, iar spre V cu comuna Helegiu. Denumirea actuală este în vigoare din 1965. Până la această dată s-a numit Râpile, teritoriul actual al comunei aparținând de două comune diferite: Râpile și Gropile.

Comuna Gura Văii se compune din următoarele sate: Gura Văii, Dumbrava, Capăta, Motoceşti, Păltinata şi Temelia.

Gura Văii

Situat pe malul stâng al râului Trotuș, în apropierea confluenței cu Tazlăul, satul a avut denumirea de Râpile. In vechime au existat două sate: Râpile de Sus și de Jos, care formau comuna Râpile. Vechi sat răzășesc a fost împărțit de bătrânii ai căror descendenți erau cunoscuți sub numele de Bălceni, Râurari și Murceni. In 1803 satul era în întregime răzășesc, principala ocupație a locuitorilor fiind agricultura. La sfârșitul sec al XIX-lea satul avea un număr de 307 case și 1103 locuitori.

In satul care avea să-și ia numele de Gura Văii în 1965, au fost construite două biserici: una din lemn, cea mai veche, fiind declarată monument istoric – în Râpile de Sus pe la 1773 și alta din nuiele, ulterioară celei dintâi. In Gura Văii cultura Cucuteni a fost atestată prin săpături arheologice efectuate în 1963 și 1964 descoperindu-se rășnițe, topoare, dălți din piatră, unelte din silex, lame, vârfuri de săgeți, unelte de corn și os și o mare cantitate de ceramică pictată în negru și roșu, cât și ceramică incizată cu benzi și linii înguste. Așezarea datează din neolitic, conform istoricilor A. Nițu, C. Buzdugan și C. Eminovici.

Motocești

Motocești este așezat la nord față de centrul de comună, la o distanță de 5 km. Atestat documentar în 1835 și a făcut parte din comuna Gropile între 1835 și 1879. Motocești derivă din oiconimul minor simplu cu originea într-un antroponim ("Motocea"). Are corespondent pe teritoriul comunei Pâncești în Dealul Motoc.
Etimologia: Motocea + sufixul -ești.

Temelia

Temelia este atestat cu acest nume în 1930. Intre 1935 și 1965 figura drept cătun în satul Păltinata. Din 1965 este sat al comunei Dumbrava până în 1968. Satul este așezat pe versantul estic al dealului Molna, care cade în pante domoale spre est în valea Păltinata.
Etimologie: Temelia < limba slavă Temelije

Păltinata

Păltinata este un sat așezat pe pârâul cu același nume la o altitudine de 300 de metri, pe versantul vestic al dealului Bobeică. Intre 1487 și 1835 este localitatea Mihnești pe vatra actualului sat. Din 1835 până 1968 apare cu numele de Păltinata de Sus în comuna Gropile, plasa Trotuș. Se spune că satul a fost întemeiat în jurul unui paltin mare, aflat într-o poiană a pădurii în care predomină paltinul (o suprafață de 390 ha).
Etimologie: paltin < lat. platanus.

Dumbrava

Dumbrava, sat aparținător comunei Gura Văii, este situat la o altitudine de 500 de metri, fiind sat tipic de versant. Până în 1965 a purtat numele de Gropi, numele provenind din configurația terenului. Noul nume i s-a dat după denumirea unui teren. Satul a luat ființă prin venirea unor familii din fostul sat Dealul Săliștei. Dumbrava semnifică o pădure de stejar mai rărită care are tema într-un antroponim: dombu sau donbru (stejar) la care s-a adăugat "-ava", de origine slavă rezultând Donbrave, apoi Dumbrava.

Capăta

Capăta, sat din comuna Gura Văii situat pe Pârâul Mare, afluent stâng al Trotușului, la 500 de m altitudine, sat tipic de versant. Este străjuit la NV de Dealu Biene (530m), fiind atestat documentar la 4 ianuarie 1861. Intre 1861 și 1965 a aparținut de comuna Gropile, iar din 1965 face parte din comuna Gura Văii.
"Capăta" derivă din oiconimul ce caracterizează natura terenului – capăt de moșie. Nu este exclus ca denumirea să vină de la verbul "a căpăta" (o bucată de teren în urma unei împroprietăriri) având în vedere originea și atestarea târzie.

Date geografice

RELIEFUL

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei aparţine Subcarpaţilor Tazlăului reprezentate prin Culmea Pietricica şi Depresiunea Tazlău-Caşin. Atât la contactul cu muntele în vest, cât şi la cel cu podişul spre est, este limitat de abrupturi. (Şandru I-,,Regiunea subcarpatică Oneşti-Bacău, Studiu de geografie fizică şi economică’’, Universitatea ,,Al.I.Cuza’’, 1955 )

UNITĂŢI GEOMORFOLOGICE:
1) CULOARUL DEPRESIONAR AL TROTUȘULUI marginit de versanţii sudici ai Culmii Pietricica spre nord.
2) CULMEA PIETRICICA se împarte în:

a) CULMEA BIENEI ( vest) – masivă şi cea mai înaltă (vârful Biene 746m);

b) DEPRESIUNEA DUMBRAVA (în centrul comunei) – relief accidentat şi înalţimi de 250-300m;

c) PLATFORMA PÂNCEŞTI (estul depresiunii Dumbrava) - vârful Bobeica 611m, alcătuită din depozite piemontane.

CLIMA

În ansamblu zona subcarpatică în care se încadrează teritoriul localităţii Gura Văii, aparţine climatului de tranziţie între clima Subcarpaţilor şi a podișului. Prin poziția geografică localitatea are un climat de nuanţă continentală cu ierni reci şi veri călduroase. Se simte influenţa maselor vestice, cât şi a celor nordice de aer subpolar, oceanic și mai ales a maselor de aer temperat, continental, impuse de aria anticiclonală dinamică euro-asiatică.

REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Din punct de vedere hidrografic comuna Gura Văii este situată pe malul stâng al bazinului hidrografic al Trotuşului Bazinele hidrografice au o formă alungită. În comună întâlnim două bazine hidrografice importante: - bazinul Pârâului Mare (în partea centrală şi sudică) curge spre sud şi se varsă în Trotuş; - bazinul pârâului Căprian (în nord) în care se varsă pârâul Capăta, se scurge în Siret. În nord şi est se află cumpăna apelor care desparte cele doua bazine hidrografice, bazinul Siretului spre nord și est şi bazinul Trotușului spre sud și vest. Cumpăna de apă pornește din sud-vest, având o direcţie sud-nord până la satul Dumbrava, după care străbate comuna, în direcția est-vest.

VEGETAȚIA ȘI SOLURILE

Comuna Gura Văii este situată în zona de pădure ( păduri de fag şi gorun ), pe valea Trotuşului existând și o vegetație de luncă. Datorită acţiunii exercitate de om, pe locul fostelor păduri au apărut terenuri agricole şi pajişti secundare. Solurile sunt variate datorită particularităților evoluției paleogeografice a teritoriului și a formelor principale de relief. Solurile şi vegetaţia au avut un rol important asupra economiei din zonă, aici practicându-se mai ales agricultura ( cultura plantelor şi creşterea animalelor ).

ECONOMIA

Creşterea economică a zonei este redată prin structura socio-profesională a populaţiei, majoritatea locuitorilor făcând parte din sectorul primar. Acest lucru este exprimat şi în dinamica migratorie, unii locuitori practicând navetismul spre Onești. Agricultura a fost neîndoielnic cea mai importantă și tradițională ocupaţie a localnicilor. În prezent se realizează o agricultură de tip extensiv, care se obține în gospodării de tip individual.